ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE DIN VIAȚA PĂRINȚILOR

Dintotdeauna umorul a făcut parte din viața noastră de zi cu zi, fiind ca un balsam pentru bietul român atât de încurcat în aceste vremuri vitrege. Vă împărtășim o primă parte dintr-o colecție de întâmplări și situații amuzante la care am fost martori sau care s-au desfășurat în apropierea noastră.

„MAICĂ, N-AȚI VĂZUT CUMVA O ARĂTARE DE OM MIC ȘI CU BARBA MARE?”

20170331_142122.jpg

  1. Părintele Ipodiacon Titel Bărăitaru a călătorit atât de mult prin țară, încât a devenit foarte cunoscut în mediul mănăstiresc. În 2013, a plecat împreună cu un preot la Iași, la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Era cu o seară înaintea praznicului și mii de oameni se aflau la rând pentru a se închina la moaștele sfintei și astfel să îi ceară ajutorul. „Nu știu cum, dar părintele cu care eram m-a pierdut în mulțime. Între timp, și telefonul sfinției sale se descărcase și nu mai puteam lua legătura. Părintele, îngrijorat, a început să întrebe de mine peste tot, însă fără nici un rezultat. Deznădăjduit, a ajuns în cele din urmă și la un grup de maici. Le-a spus că era cu „o arătare de om așa micuț, cu barba mare”, pe care l-a pierdut în mulțime. La auzul descrierii, una dintre maici a exclamat: Părinte, nu cumva e fratele Titel? Înmărmurit, părintele i-a răspuns că da, iar atunci măicuța, care era stareță la o mănăstire din creierii munților și cu care eu nu mai vorbisem de 10 ani, m-a sunat și astfel ne-am regăsit!”

20170402_141455.jpg

          „E DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII?”

  1. Trăind într-un mediu duhovnicesc puternic și citind mult din scrierile Sfinților Părinți, Titel a ajuns să cunoască multe în acest domeniu și nu a pierdut nici o ocazie să o arate. Aflându-se într-o zi cu câteva maici în Craiova, Titel ajunge în fața unei biserici în care intră să se închine. „Erau acolo doi preoți tineri care ne-au primit cu mare bucurie și astfel am început o discuție pe diverse subiecte duhovnicești. La un moment dat am luat și eu cuvântul, iar preoții au fost încântați și m-au ascultat cu mult interes. Timpul a trecut repede, iar noi a trebuit să plecăm către mănăstirea noastră, așa că la finalul discuției le-am cerut binecuvântare de drum părinților și am ieșit din biserică. Unul dintre ei, fiind foarte curios, i-a pus uneia dintre maici o întrebare aparent retorică: Măicuță, acesta e duhovnicul mănăstirii?, iar măicuța, cu un zâmbet larg, i-a răspuns simplu: Nu, părinte! Fratele Titel este doar șoferul mănăstirii!”, relatează amuzat ipodiaconul.

          POZA DE ÎNMORMÂNTARE

  1. Doi preoți tineri au mers la un creștin acasă pentru a-i face sfeștanie. Unul dintre ei observă pe un raft o poză mare și frumoasă, pusă în ramă, iar gazda, care era foarte în vârstă, îi spuse că aceea este poza lui de pus în sicriu atunci când va trece la Domnul. Atunci unul din preoți exclamă : „Trebuie să îmi fac și eu una așa numaidecât!”, iar celălalt,amuzat, i-a răspuns: „Părinte, și pe mine mă bate preoteasa acasă, dar nici chiar așa!”

NICIO FAPTĂ BUNĂ NU RĂMÂNE „NEPEDEPSITĂ”

4. Un preot pescar înrăit a mers într-o zi la baltă, unde a prins o găleată plină cu pești mari și frumoși. Când s-a făcut seară și a vrut să plece acasă, un om mai necăjit, care prinsese și el câțiva peștișori, l-a rugat să cumpere și peștele său. Preotul, milos, i-a dat câțiva bani pe el și l-a cumpărat, deși avea deja destul. Ajuns acasă, coana preoteasă foarte încântată l-a întrebat pe bărbatul ei de unde are atâta pește și el îi spune, mândru de sine, că l-a prins la baltă, căci el e un mare pescar. Peste câteva zile, când părintele și soția lui erau în oraș la cumpărături, s-au întâlnit cu omul sărman de la baltă. De cum l-a văzut pe preot, omul foarte bucuros i-a strigat: Părinte, dacă mai prind peste, ca săptămâna trecută, vreți să vă mai aduc ?! Atunci preoteasa i-a zis: „Aaa, deci așa ai căpătat tu peștele acela, mare pescar ce mai ești tu!”

MÂNCARE „ROMÂNEASCĂ”

5.  Niște străini veniți pentru prima data cu ajutoare la Valea Plopului, au fost foarte încântați de tot ce vedeau aici, de frumusețea bisericilor, dar și de felul în care trăiau oamenii și cum se gospodăreau. Venind ora mesei, invitații au fost serviți cu multe mâncăruri, printre care și carne de pui. Deoarece văzuseră așa mare gospodărie acolo, unde aveau și multe păsări, străinii au gustat din pui cu mare poftă și apoi au exclamat cu mare satisfacție: „Mmm,carne de pui de curte, extraordinar, crescut natural, are alt gust, ce bunătate, nu ca la noi acasă, unde toate sunt cu chimicale”. În timpul asta, preotul le dădu coate bucătarilor și le șoptii: să nu care cumva să le spuneți că e pui congelat din Brazilia!”

sufletbun

„HAIDEȚI MĂI, BĂIEȚI!”

6. Unul dintre primii duhovnici ai Mănăstirii Brâncoveni, după redeschidere, în 1987, părintele Nicolae, era un om cu mult haz. Când mergea în pelerinaje cu obștea mănăstirii, cobora primul și îi zorea pe ceilalți cu apelativul “haideti, măi băieți”. Oamenii se mirau și făceau ochiii mari când observau că din autocar ieșeau numai măicuțe, smerite și zgribulite. Acesta era felul părintelui de a le alinta.

CĂLUGĂRUL CU 10 COPILAȘI

  1. Odată, fiindcă îi expirase buletinul, același părinte a fost nevoit să meargă în locul natal, într-un județ mai îndepărtat, pentru că așa era pe atunci procedura. Odată ajuns  la Secția de Poliție, după ce le-a înmânat toate actele, părintele a început să îi roage pe funcționarii de acolo, să-i elibereze buletinul cât de repede se poate întrucât “mă așteaptă acasă 10 copilași” a explicat el. Deși se referise la măicuțele care îl așteptau să le spovedească, funcționarii nu au înțeles și drept urmare, ani de zile, părintele ieromonah Nicolae a avut trecut pe buletin, la starea civilă “căsătorit”.

„AUZI,MĂ, LA EL..ACUM E ȘI PREASFINȚIT!”

8. Părintele Cătălin a venit de departe într-o parohie nouă. Ca să îi facă o glumă de bun venit, părintele Mihai, dintr-o parohie vecină, îl sună într-o seară și își schimbă vocea, dându-se drept o bătrână, care avea o problemă urgentă și îl așteaptă pe părinte la biserică. Săracul preot a plecat noaptea la biserică, a așteptat-o o oră, dar bătrâna nu a apărut.

agiospaisiosepiskoposathanasiosierom-isaak

Peste câteva zile, părintele Mihai ajunge la Episcopie, în audiență la Preasfințitul. Intrând acolo și vorbind despre una, despre alta, discuția ajunge la preotul Cătălin, cel proaspăt venit în localitate.

Preasfințitul: Hai să îl sunăm pe părintele Cătălin, ca să îl întrebăm despre cutare lucru!

Pr Mihai: da, să îl sunăm de pe telefonul meu, am eu numărul.

Zis și făcut. Între timp, părintele Cătălin își dăduse seama că cineva îi făcuse o farsă și era hotărât să îi   spună “vreo două” vinovatului.  Episcopul sună, părintele Cătălin răspunde.

Episcopul: Alo, părinte Cătălin, sunt Preasfințitul X !

Pr Cătălin: Da? Iauzi mai la el, acuma e și Preasfințit…!

Episcopul: Părinte, sunt chiar Preasfințitul X, v-am sunat să…

Pr Cătălin: Da, măi băiatule ?! azi ești Preasfințitul ? Săptămâna trecută erai o mămăiță, ziceai că vrei să te spovedești, m-ai pus noaptea pe drumuri..

Episcopul: Părinte Cătălin, te rog să te calmezi, sunt chiar eu, Preasfințitul, te-am sunat…

Pr Cătălin: măi băiatule, bagă-ți mințile în cap că te dau pe mâna Poliției !!!

Și închide telefonul.

În timpul acesta, părintele buclucaș Mihai râdea pe săturate, iar după ce i-a povestit și Preasfințitului toată pățania, a râs și acesta.

calugari

OU EST L’AMOUR?

Un grup de preoți români au plecat cu mașinile în excursie prin Europa. Când au ajuns în Franța, unul dintre ei, care nu cunoștea deloc limba franceză, s-a rătăcit de ceilalți. Cum telefonul i se descărcase, nu putea lua legătura cu ei, dar s-a gândit că se descurcă el, doar știe localitatea unde au cazare. Localitatea unde trebuia să ajungă se numea Limoux. A început, deci, să întrebe în stânga și în dreapta, însă cu franceza lui “de baltă”, întrebarea lui suna “Ou est l’amour” ? (unde e dragostea). Oprea din loc în loc și când întreba, unii dădeau din umeri, alții dădeau din cap încuviițându-l, impresionați de gândul profund, alții râdeau, iar părintele era din ce în ce mai nedumerit și mai frustrat. Mergând înainte, a ajuns la o piață mare, unde era o mulțime de oameni care mărșăluiau. Trase mașina lângă ei și îl întrebă pe unul, pe un ton foarte grav, și tare, “Ou est l’amour” ? (unde e dragostea). Acesta, îl privi lung și începu să strige cât putea de tare “Ou est l’amour”? iar în secunda urmatoare, toată piața striga în cor “Ou est l’amour”?, “Ou est l’amour”?, “Ou est l’amour”?.

Părintele privea nedumerit,neștiind că se află în mijlocul unui protest al studenților francezi, care cereau ca Statul să îi sprijine mai mult, și astfel întrebarea lui pica la fix.

 

jjbj

 

    Alexandru Ilie

 

Advertisements

One thought on “ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE DIN VIAȚA PĂRINȚILOR

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s